Calatorul

Il vezi asa din cand in cand
Pasind pe drum agale
Rasare parca din pamant
Si tot asa dispare,

Cu ochii goi se uita lung,
Din cand in cand zambeste,
Facand acelasi gest plapand
Atunci cand se opreste

Bunicii mei-l vedeau trecand
Pe-un drum de altadata
Pe umerii-i brazdati de vant
Purtand a lui desaga

Acelasi drum ce serpuind
Se-ngusta la rascruce,
De unde nimeni n-a venit
Sa spuna unde duce.

               Danut Ardelean